Misplaced Pages

Moldavian Plateau: Difference between revisions

Article snapshot taken from Wikipedia with creative commons attribution-sharealike license. Give it a read and then ask your questions in the chat. We can research this topic together.
Browse history interactivelyNext edit →Content deleted Content addedVisualWikitext
Revision as of 16:33, 11 December 2008 editDc76 (talk | contribs)Autopatrolled9,756 edits new article. please help translate and wikify (second part)  Revision as of 01:04, 12 December 2008 edit undoDc76 (talk | contribs)Autopatrolled9,756 edits interwikiNext edit →
(8 intermediate revisions by 4 users not shown)
Line 1: Line 1:
{{notenglish|Romanian|Date=December 2008}}
{{Moldavian Plateau}}
'''Moldavian Plateau''' ({{lang-ro|Podişul Moldovei}}) is a geographic area spanning NE ], most of ] (except the south), and most of the ] of ]. '''Moldavian Plateau''' ({{lang-ro|Podişul Moldovei}}) is a geographic area spanning NE ], most of ] (except the south), and most of the ] of ].


Line 11: Line 13:
* to the south-west by the ] ({{lang-ro|Dealurile Vrancei}}), part of the ] ({{lang-ro|Subcarpaţii de curbură}}) * to the south-west by the ] ({{lang-ro|Dealurile Vrancei}}), part of the ] ({{lang-ro|Subcarpaţii de curbură}})


Moldavian Plateau composes over 2/3 of the territory of the medieval ], with ] and the ] representing the remaining part. This fact is the origin of the name of the plateau. This geographic area (incl. Eastern Carpathians and the Budjak Plain) is also called (esp. by historians) the '''Carpathian-Dniester-Pontic region''', or the '''Carpathian-Dniester region''', since it is bounded by the Carpathians to the west, by the river ] to the north and east, and by the ] (Pontus Euxinus) and the ] to the south-east and south. Moldavian Plateau composes over 2/3 of the territory of the medieval ], with ] and the ] representing the remaining part. This fact is the origin of the name of the plateau. This geographic area (incl. Eastern Carpathians and the Budjak Plain) is also called (esp. by historians) the '''Carpathian-Dniester-Pontic region''', or the '''Carpathian-Dniester region''', since it is bounded by the Carpathians to the west, by the river ] to the north and east, and by the ] (Pontus Euxinus) and the ] to the south-east and south.


==Genesis== ==Genesis==
Line 25: Line 27:
Moldavian Plateau comprises several distinct regions: Moldavian Plateau comprises several distinct regions:


* ] in the NW
* ] in the W and SW, has altutudes of up to 1000 m, but also includes depressions
* ] ({{lang-ro|Podişul Sucevei}}), situated in the NW, has altitudes that exceed 700 m and long ridges * ] ({{lang-ro|Podişul Sucevei}}), situated in the NW, has altitudes that exceed 700 m and long ridges
* ] ({{lang-ro|Dealurile Nistrului}}), also known as Northern Moldavian Plateau (Podişul Moldovei de Nord), situated in the N and NE, ridges along the ] and has elevations of cca. 300 m * ] ({{lang-ro|Dealurile Nistrului}}), also known as Northern Moldavian Plateau (Podişul Moldovei de Nord), situated in the N and NE, ridges along the ] and has elevations of cca. 300 m
Line 31: Line 35:
** ], east of the river Prut, creeks tributary to the Prut, 2,930 km^2 ** ], east of the river Prut, creeks tributary to the Prut, 2,930 km^2
** ], east of the river Prut, creeks tributary to the Dniester, 1,920 km^2 ** ], east of the river Prut, creeks tributary to the Dniester, 1,920 km^2
* ] in the W and SW, has altutudes of up to 1000 m, but also includes depressions
* ] ({{lang-ro|Podişului Bârladului}}), situated in the south-center occasionally has heights over 500 m, but is generally sloped from north at 400 m to the south at 200 m. * ] ({{lang-ro|Podişului Bârladului}}), situated in the south-center occasionally has heights over 500 m, but is generally sloped from north at 400 m to the south at 200 m.
* ] ({{lang-ro|Podişul Moldovei Centrale}}), situated in the center and SE, has elevations that in the N-S direction decrease in altitude from 400 m to under 200 m. * ] ({{lang-ro|Podişul Moldovei Centrale}}), situated in the center and SE, has elevations that in the N-S direction decrease in altitude from 400 m to under 200 m.
* ], the last continuation of the ].


==Climate== ==Climate==
Line 42: Line 46:


==Waters== ==Waters==

Râurile sunt afluente Siretului, Prutului sau Nistrului.

Prutul are ca principal afluent Jijia. Prin Câmpia Jijiei se scurge spre Jijia, Bahluiul.

Siretul traversează şi cu excepţia subcarpaţilor limitează Podişul Moldovei si culege râuri ce îl străbat complet sau parţial: Suceava, Moldova, şi Bârladul (complet) şi Bistriţa şi Trotuşul (parţial).

Lipsa precipitaţiilor a dus la amenajarea unor iazuri şi heleştee în Câmpia Jijiei şi în Stepa Bălţului ce servesc ca rezervă de apă şi pentru piscicultură; L. Dracşani este cel mai întins între acestea.

Alte lacuri sunt cele de baraj antropic pe râurile Siret şi Prut (L. Stânca-Costeşti, L. Dubăsari). Limanurile fluviatile au mare răspândire, mai ales, în Culoarul Siretului.


==Natural resourses== ==Natural resourses==

Acest podiş deţine resurse de hidrocarburi (petrol şi gaze asociate acestuia) ce sunt extrase din partea de SV. În partea de NV se găsesc cele mai importante rezerve de caolin ale României, extrase şi utilizate pentru producerea porţelanului. Alte argile, pietrişuri şi nisipuri sunt utilizate din Podişul Moldovei.

Solurile reprezintă a importantă resursă; se cultivă in şi cânepa în Podişul Sucevei, cereale şi viţă-de-vie în Câmpia Jijiei, Stepa Bălţului, Podişul Bârladului şi Podişul Moldovei Cnetrale. În Culoarul Siretului se cultivă cartoful şi sfecla de zahăr.

Forţa apelor este pusă în valoare de hidrocentralele de pe Siret, Nistru şi cea de pe Prut.

Masa lemnoasă este valorificată în Podişul Sucevei, mai bine împădurit.


==Soil== ==Soil==
Line 66: Line 88:
* *


] ]
] ]

]
]
]

Revision as of 01:04, 12 December 2008

Translation to english arrow iconThis article needs translation from Romanian to English.

This article is written in Romanian. If it is intended for readers from the Romanian language community, it should be contributed to the Romanian Misplaced Pages. See the list of Wikipedias. Please see this article's entry on Pages needing translation into English for discussion. If the article is not rewritten in English within the next two weeks it will be listed for deletion and/or moved to the Romanian Misplaced Pages.


If you want to assess this article, you may want to check its Google translation. However, please do not add an automated translation to the article, since these are generally of very poor quality.

If you have just labeled this article as needing translation, please add
{{subst:Needtrans|pg=Moldavian Plateau |language=Romanian |comments= }} ~~~~
to the bottom of this section of Pages needing translation into English. Please consider also placing

{{subst:uw-notenglish|1=Moldavian Plateau}} ~~~~
on the talk page of the author.
Moldavian Plateau
Topography

Bukovinian Subcarpathians
Moldavian Subcarpathians


Suceava Plateau
Dniester Hills
Moldavian Plain
Bârlad Plateau
Central Moldavian Plateau


Bălți Steppe
Bugeac Steppe

Hydrography

Danube
Siret (Moldova, Suceava)
Prut
Dniester (Răut)
Black Sea

Climate

Romania
Moldova

Flora & Fauna

Flora of Romania
Flora of Moldova
List of mammals in Romania
List of mammals in Moldova
Protected areas in Romania
Protected areas in Moldova

Moldavian Plateau (Template:Lang-ro) is a geographic area spanning NE Romania, most of Moldova (except the south), and most of the Chernivtsi Oblast of Ukraine.

Limits

Moldavian Plateau is bounded (in the clockwise order):

Moldavian Plateau composes over 2/3 of the territory of the medieval Principality of Moldavia, with Eastern Carpathian Mountains and the Bugeac Plain representing the remaining part. This fact is the origin of the name of the plateau. This geographic area (incl. Eastern Carpathians and the Budjak Plain) is also called (esp. by historians) the Carpathian-Dniester-Pontic region, or the Carpathian-Dniester region, since it is bounded by the Carpathians to the west, by the river Dniester to the north and east, and by the Black Sea (Pontus Euxinus) and the Danube to the south-east and south.

Genesis

Moldavian Plateau was formed at the end of the Neozoic through sediments, over an old continental platform, the East European Platform. Afterwards, the settled sediments, which were brought in by rivers from the Carpathian Mountains, were modeled by the elements giving the plateau its current aspect. The materials that formed the sediments are gravel and sand. Hardened, they formed gritstones. All over the plateau, the latter are interspersed with clays, or bad-lands, which produce landslides.

The slope of the relief follows the direction of the rivers: from NW to SE. Along them, the altitude decreases from 700 m to under 200 m. The strata are disposed in North-South and NW-SE allined layers, producing assymetric valleys and ridges. Among the latter are the steep edge of the Bârlad Plateau (Template:Lang-ro), know as the Iaşi Ridge (Template:Lang-ro), the edge of the Central Moldavian Plateau (Template:Lang-ro), known as the Corneşti Hills, and the edge of the Dniester Hills, known as the Dniester Ridge.

The relief in the valleys of the rivers and creeks is well conspicuous, such that the valleys have large terraces and holms. The Siret Passage (Template:Lang-ro), ramified in the north with the Moldova Valley, and Suceava Valley cuts the main part of the plateau from the Moldavian Subcarpathians. The Prut Passage cuts the Plateau into half in the NS direction. The Dniester Passage bounds it from the Podolian Plateau and the Pontic Plain. Its ramification Răut Passage separates the main part of the Moldavian Plateau from the Dniester Hills

Composition

Moldavian Plateau comprises several distinct regions:

Climate

Clima acestui podiş este temperat-continentală de tranziţie. Totuşi, altitudinea a impus etajarea elementelor climatice; acestea se includ etajului colinar jos, cu valori de temperatură cuprinse între 10 şi 8 °C şi de precipitaţii de 500 – 700 mm/an şi etajului colinar înalt, cu temperaturi de 8-6°C şi precipitaţii de 700-1000 mm/an.

Sectorul predominat de influenţă climatică este continental (de ariditate) cu frecvenţa crivăţului, iarna. În Podişul Sucevei şi pe Dealurile Nistrului se fac resimţite influenţele climatice scandinavo-baltice, cu circulaţia maselor de aer polare, iarna.

Waters

Râurile sunt afluente Siretului, Prutului sau Nistrului.

Prutul are ca principal afluent Jijia. Prin Câmpia Jijiei se scurge spre Jijia, Bahluiul.

Siretul traversează şi cu excepţia subcarpaţilor limitează Podişul Moldovei si culege râuri ce îl străbat complet sau parţial: Suceava, Moldova, şi Bârladul (complet) şi Bistriţa şi Trotuşul (parţial).

Lipsa precipitaţiilor a dus la amenajarea unor iazuri şi heleştee în Câmpia Jijiei şi în Stepa Bălţului ce servesc ca rezervă de apă şi pentru piscicultură; L. Dracşani este cel mai întins între acestea.

Alte lacuri sunt cele de baraj antropic pe râurile Siret şi Prut (L. Stânca-Costeşti, L. Dubăsari). Limanurile fluviatile au mare răspândire, mai ales, în Culoarul Siretului.

Natural resourses

Acest podiş deţine resurse de hidrocarburi (petrol şi gaze asociate acestuia) ce sunt extrase din partea de SV. În partea de NV se găsesc cele mai importante rezerve de caolin ale României, extrase şi utilizate pentru producerea porţelanului. Alte argile, pietrişuri şi nisipuri sunt utilizate din Podişul Moldovei.

Solurile reprezintă a importantă resursă; se cultivă in şi cânepa în Podişul Sucevei, cereale şi viţă-de-vie în Câmpia Jijiei, Stepa Bălţului, Podişul Bârladului şi Podişul Moldovei Cnetrale. În Culoarul Siretului se cultivă cartoful şi sfecla de zahăr.

Forţa apelor este pusă în valoare de hidrocentralele de pe Siret, Nistru şi cea de pe Prut.

Masa lemnoasă este valorificată în Podişul Sucevei, mai bine împădurit.

Soil

Partea superficială terestră se succede de la clasa molisolurilor cu tipul cernoziom levigat (în Câmpia Jijiei şi Stepa Bălţului), la clasa argiluvilsolurilor cu tipurile cenuşiu şi brun–roşcat.

Vegetation

Asociaţiile vegetale aparţin silvostepei, puternic transformată de culturile agricole. Spre jumătatea nordică şi estică a regiunii silvostepa este înlocuită cu pâlcuri de pădure de stejar dar şi de păduri de fag.

Animals

Caracteristică pădurilor sunt mamifere precum căprioara, mistreţul, lupul, vulpea, pisica sălbatică, râsul/linxul, viezurele, iepurele. Între păsări se remarcă găinuşa de alun, ciocănitoarea, cucul, fazanul, prepeliţa, şoimul, bufniţa, iar între peşti mreana şi bibanul.

Hasards

Numeroase sunt hazardele unităţii: viiturile de primăvară, viscolele iernii, frecventele alunecări de teren, degradarea solurilor, seceta etc. Omul contribuie la declanşarea şi sporirea acestora prin defrişări, desţeleniri, păşunat excesiv, poluarea aerului, poluarea apelor etc.

Bibliography

Categories: